Концепция национальной безопасности в качестве выражения национальных интересов |RO| »»» 
Concepţia securităţii naţionale ca expresie a intereselor naţionale

13 May 2008
Radu Gorincioi, comentator pe probleme de securitate

Joi, 8 mai, fracţiunile PCRM şi PPCD au votat în prima lectură noul proiect al Concepţiei securităţii naţionale. Trecând peste raţiunile politice invocate, trebuie notat faptul că la elaborarea documentului nu a participat Comisia creată în acest scop şi nici nu au fost consultaţi experţii în domeniu, după cum prevede Decretul Preşedintelui Republicii Moldova Nr. 374 din 22.12.2005 privind constituirea Comisiei pentru elaborarea Concepţiei securităţii naţionale.

Cu toate că în anul 2006, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în colaborare cu alte ministere, au elaborat un alt proiect al Concepţiei securităţii, care a fost supus dezbaterilor publice, acesta a dispărut în mod misterios la câtva timp după ce a fost trimis în Parlament. În pofida faptului că Consiliul Suprem de Securitate a dat avizul favorabil, fracţiunea PCRM a respins proiectul respectiv din cauză că nu făcea referinţă la rolul CSI în asigurarea securităţii naţionale şi la relaţiile strategice cu Rusia.

Au trecut peste 2 ani de la 1 martie 2006, termenul stabilit pentru elaborarea Concepţiei. Proiectul actual al Concepţiei a fost elaborat în mod secret la Preşedinţie, fiind transmis Parlamentului pentru adoptare în regim de urgenţă. E greu de spus care sunt motivele reale care au determinat partidul de guvernământ să aleagă această tactică. Cert este că documentul în cauză nu ţine cont de noile realităţi geopolitice şi conţine o serie de lacune majore, ce pot submina interesele naţionale.

În prezent nu există un document pertinent ce ar stabili care sunt principiile de apreciere a riscurilor şi ameninţărilor de securitate şi, respectiv, a soluţiilor de prevenire şi combatere a acestora. Printre întrebările cele mai importante pe care le ridică o abordare confuză a securităţii Republicii Moldova poate fi menţionată şi lipsa unei definiţii acceptate în societate a interesului naţional. Or, pentru elaborarea unei Concepţii şi Strategii de securitate naţională e necesar de determinat mai întâi care sunt acele elemente esenţiale ce definesc interesul naţional.

Interesele naţionale ale Republicii Moldova ar consta în asigurarea unei armonii în societate prin promovarea de către stat a intereselor cetăţenilor săi, prin dezvoltarea optimală a populaţiei, societăţii şi a statului în virtutea respectului pentru limbă, cultură, istorie şi a asumării responsabilităţii pentru dezvoltarea generaţiilor următoare. O definiţie cuprinzătoare a securităţii ar trebui să pună accent pe interesele naţionale, percepute ca o sumă a intereselor cetăţeneşti, colective şi de stat (strategice), ce au drept numitor comun consensul naţional. Spre deosebire de acestea, interesul naţional reprezintă cel mai mic numitor comun al intereselor concurente şi conflictuale din cadrul unei societăţi, ce se bazează pe bunul simţ, deşi nu întruneşte neapărat consensul naţional al întregii populaţii. Pentru a exemplifica, integrarea europeană reprezintă la această etapă de dezvoltare a Republicii Moldova interesul său naţional, la fel cum reintegrarea teritorială, asigurarea independenţei şi suveranităţii constituie componentele intereselor naţionale.

Pentru realizarea intereselor naţionale, politica externă şi de securitate a Republicii Moldova ar trebui să aibă drept obiective principale realizarea unui set de măsuri adecvate, ce se bazează pe valori şi interese naţionale, dincolo de interesele clientelare, ideologice şi de grup ale elitei conducătoare. În realitate, clasa politică aflată la guvernare, deşi a deţinut toţi aceşti ani pârghiile legislative şi instituţionale necesare, nu a dorit să stabilească nişte principii şi criterii clare în politica externă, de securitate şi apărare. În lipsa unei Concepţii de politică externă şi de securitate adecvată noilor realităţi, s-a reuşit transformarea instituţiilor de stat într-o unealtă a deciziilor politice luate în cadrul partidului de guvernământ. Astfel, a scăzut nu doar viteza de reacţie şi eficacitatea factorilor de decizie din sistemul organelor de securitate, ci şi responsabilitatea acestora în faţa legii. Atât timp cît persoanele responsabile de prevenirea şi gestionarea situaţiilor de criză sunt incapabile să ia astfel de decizii, în lipsa unui cadru legal adecvat şi a monopolizării prerogativelor de luare a deciziilor de către un cerc restrâns de persoane, sunt în pericol însăşi interesele naţionale ale Moldovei.

Pentru corectarea tendinţelor negative de ideologizare şi monopolizare a politicii de securitate naţională este necesar ca în textul noii Concepţii să fie stipulate:

Întărirea controlului parlamentar asupra organelor sistemului de securitate şi apărare,

Asigurarea principiului separaţiei puterilor în stat prin creşterea gradului de independenţă a justiţiei în Moldova

Reglementarea componenţei şi a prerogativelor Consiliului Suprem de Securitate în cadrul sistemului organelor de securitate în corespundere cu sistemul parlamentar de guvernare,

Sporirea accesului la informaţie, pe baza principiilor transparenţei şi declasificării informaţiei de interes public în conformitate cu standardele euro-atlantice şi europene în domeniu,

Întărirea controlului civil în cadrul structurilor de securitate şi apărare a ordinii publice prin creşterea numărului civililor,

Demilitarizarea unor structuri incluse în mod inadecvat în cadrul organelor sistemului de securitate, precum: Departamentul vamal, Serviciul Protecţie şi Pază de Stat, Serviciul de Informaţii şi Securitate,

Revizuirea statutului Departamentul Trupelor de Grăniceri şi Departamentului de Carabineri pentru stabilirea unei mai bune subordonări ierarhice şi evitarea dublării funcţiilor acestora cu cele ale Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Apărării,

Stabilirea unor criterii clare de determinare a riscurilor, ameninţărilor şi  vulnerabilităţilor la adresa securităţii în cadrul Concepţiei şi Strategiei securităţii naţionale, în concordanţă cu noile realităţi geopolitice şi provocări ale timpului.

În condiţiile în care mediul internaţional nu prezintă indicii, care să sugereze lipsa unor perspective conflictuale între Rusia şi statele occidentale, întărirea securităţii naţionale şi soluţionarea problemelor ce ţin de prezenţa militară rusă şi secesionismul transnistrean se poate realiza cu mai mulţi sorţi de izbândă prin alinierea politicii externe şi de securitate a Moldovei la standardele UE şi NATO.

Sursa: Săptămînalul "Democraţia"