Prisa.md - promovarea schimbarilor democratice si calitative in Republica Moldova

Home »» PRISA • PREZENTARE GENERALA »» Activitatile »» Masa Rotunda »» Prezentari »» Valentin Lastavetchi

MASĂ ROTUNDĂ INTERNAŢIONALĂ

Reforma sistemului de justiţie în Republica Moldova. Standarde europene şi realităţi naţionale

15 Jun 2009, Chisinau

Este imperios necesară abordarea unitară şi coerentă a strategiei de reformare a întregului sistem judiciar care, la rândul ei, trebuie să fie corelată cu perfecţionarea legislaţiei în vigoare.

În aceste condiţii, unul dintre obiectivele de bază a fost şi este modificarea cadrului legislativ cu incidenţă asupra sistemului judiciar, astfel încât să se asigure respectarea standardelor europene în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, siguranţa juridică şi calitatea înfăptuirii justiţiei.

Creşterea calităţii actului de justiţie şi a încrederii populaţiei în justiţie au fost principalele obiective ale întregului sistem judecătoresc pe parcursul ultimilor ani. În acest sens, au fost stabilite mai multe direcţii de acţiune: unificarea practicii judiciare, ocuparea prin concurs a posturilor vacante de magistraţi şi planificarea resurselor de personal prin audienţii Institutului Naţional al Justiţiei.

Complexitatea relaţiilor sociale actuale, care se reflectă în chiar evoluţia dreptului, duce la apariţia unor probleme noi, astfel că  justiţia se confruntă pe de o parte cu o creştere rapidă a numărului de cazuri, iar pe de altă parte, cu noi întrebări pentru care trebuie să găsească un răspuns.

În aceste condiţii, Curtea Supremă de Justiţie depune toate eforturile  pentru a crea un sistem judiciar modern, cu  adevărat independent şi eficient. Este un proces strâns legat de asimilarea valorilor democraţiei şi drepturilor omului de către fiecare persoană care lucrează în sistemul judiciar, dar nu numai. Justiţia a fost obligată să îşi asume responsabilitatea pentru aplicarea legii şi respectarea pe deplin a drepturilor fundamentale, însă, în ansamblu, reforma este strâns legată de mentalitate, cultură şi atitudine, şi iată aici intervine rolul societăţii.

Instruirea judecătorilor

Aşa cum am menţionat, sistemul de drept în Republica Moldova se află într-o dezvoltare dinamică. Pentru reglementarea noilor relaţii sociale, necunoscute anterior, apărute ca urmare a dezvoltării societăţii, în prezent au apărut noi ramuri de drept, noi relaţii sociale, noi categorii de litigii. Drept rezultat, tot mai detaliate devin reglementările legale, mai des se cere aplicarea prevederilor constituţionale şi a normelor de drept internaţional.

În atare situaţie, sporirea profesionalismului judecătorilor poate avea loc atât prin selectarea pentru sistemul judiciar şi promovarea în cadrul lui a unor persoane cinstite, competente, cu reputaţie ireproşabilă, cît şi prin specializarea şi formarea continuă a judecătoriilor.

Astfel, înfiinţarea Institutului Naţional al Justiţiei a reprezentat o prioritate pentru reforma sistemului judiciar, determinată de necesitatea asigurării unei înalte pregătiri profesionale a magistraţilor, prin îmbinarea specializării teoretice cu dobândirea deprinderilor practice, prin studierea aprofundată a normelor de drept şi jurisprudenţei naţionale şi internaţionale.

Scopul reformei judiciare şi de drept, în acest sens, a fost  în primul rând  de formare un nou tip de judecători capabili să examineze toate problemele litigioase, pornind de la marile transformări ce ţin de consolidarea statalităţii Republicii Moldova, de edificarea statului de drept, de apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Alt obiectiv a fost de a ocupa posturile vacante în sistem, deoarece criza de personal din sistemul judiciar din ultimii ani a determinat căutarea unor soluţii, astfel că a existat necesitatea reconsiderării politicii de personal în materie de recrutare.

Astăzi după absolvirea primii promoţii a Institutului Naţional al Justiţiei, constatăm cu regret că, problema locurilor vacante nu a fost soluţionată, deoarece absolvenţii Institutului refuză să participe la concurs pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător din raioanele Republicii Moldova. or, este cert faptul că blocarea ocupării posturilor vacante pune sub semnul întrebării calitatea actului de justiţie, în condiţiile în care numărul de dosare aflate în procesare la instanţe este în creştere.

În acelaşi timp nu trebuie neglijat faptul că pregătirea profesională a judecătorilor este un proces continuu, care se efectuează prin implementarea programelor şi planurilor de instruire şi autoinstruire, de asigurare a asistenţei metodice de către Curtea Supremă de Justiţie; prin participarea la conferinţe, mese rotunde şi seminare organizate atât la nivel naţional, cît şi internaţional.

Aşadar, consider că condiţiile primordiale pentru afirmarea unui sistem judiciar viabil, care să se bucure de o autoritate înaltă, sunt pregătirea iniţială a candidaţilor pentru numirea în funcţie de judecător şi ulterior pregătirea profesională continuă a judecătorilor, prin aprofundarea cunoştinţelor profesionale teoretice şi practice.

Independenţa judecătorilor

Totodată, înfăptuirea obiectivă şi imparţială a justiţiei este posibilă numai în cazul asigurării independenţei depline a judecătorului, a instanţei judecătoreşti şi a puterii judecătoreşti. Aceste aspecte ale independenţei nu pot fi  privite izolat unul faţă de altul. Dezideratele menţionate presupun, în mod obligatoriu, independenţa procesuală la efectuarea justiţiei, independenţa instituţională şi financiară a puterii judecătoreşti.

Pentru a menţine independenţa judecătorului urmează a fi exclusă cu desăvârşire limitarea vreunei garanţii prevăzute de lege: fie garanţii sociale, fie imunitatea sau inviolabilitatea judecătorului, fie autoadministrarea puterii judecătoreşti. Or, principiul independenţei se manifestă în relaţiile din interiorul completului de judecată, la soluţionarea colegială a cauzei, în raporturile dintre instanţele inferioare şi cele ierarhic superioare, în relaţiile judecătorului cu participanţii la proces, cu persoanele oficiale, organele autorităţii publice, alte organe şi persoane private, independenţa fiind invers proporţională responsabilităţii.

Realizări

Calitate, responsabilitatea, eficienţa şi independenţa justiţiei sunt  teme de o importanţă crucială pentru viitorul sistemului judiciar din ţara noastră.

Republica Moldova a adoptat o strategie de reformă ambiţioasă şi foarte necesară şi un plan de acţiune care conţine garanţiile necesare pentru edificarea unui sistem juridic modern, iar până acum, reformele au avut ca rezultat progrese importante.

 Printre acestea se numără: asigurarea accesului la justiţie, sporirea eficienţei şi responsabilităţii sistemului judecătoresc, o mai bună capacitate administrativă şi ameliorarea considerabilă a condiţiilor de muncă pentru magistraţii din toate instanţele judecătoreşti, modernizarea programelor de pregătire profesională, menţinerea standarde profesionale înalte şi asigurarea accesului magistraţilor la programele de formare continuă, facilitarea accesului la jurisprudenţă etc.

Momentele precare

Vreau, totuşi, să menţionez că, deşi au fost înregistrate progrese incontestabile în modernizarea sistemului judiciar, mai persistă multe probleme ce ţin de activitatea instanţelor judecătoreşti şi de eficienţa înfăptuirii justiţiei. Printre acestea aş menţiona: insuficienţa transparenţei în sistemul judiciar, nivelul redus de informare a cetăţenilor asupra modalităţilor de valorificare şi apărare a drepturilor, costurile, de multe ori exagerate, în cadrul procedurilor judiciare, tratamentul insuficient al delicvenţei juvenile şi fluxul sporit de cazuri în instanţele de judecată.

Referindu-mă la calitatea justiţiei, aş menţiona că unele deficienţe ale ei se explică şi prin aprecierea în mod necorespunzător a necesităţii aplicării prevederilor Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. Or, neglijarea standardelor europene implică inevitabil încălcarea drepturilor cetăţenilor, deteriorarea imaginii statului şi plata din bugetul de stat a despăgubirilor impunătoare.

Perspective

În privinţa măsurilor ce urmează a fi întreprinse în scopul sporirii eficienţei sistemului judecătoresc şi asigurarea transparenţei, vreau să mă refer la:

- necesitatea implementării unui sistem de monitorizare a performanţei judecătorilor şi a personalului auxiliar,

- instituirii unui mecanism de unificare a practicii judiciare, de exemplu prin reanimarea procedurii de înaintarea şi examinare a demersurilor în interesul legii de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie;

-  asigurarea accesului cetăţenilor la informaţia despre activitatea instanţelor judecătoreşti şi jurisprudenţă (definitivarea paginilor web finanţarea şi lansarea publicaţiilor care ar cuprinde practica judiciară).

În acelaşi timp, îmi exprim speranţa că datorită ritmului accelerat al dezvoltării mijloacelor tehnico-informaţionale pe viitor vor fi realizate şi următoarele obiective:

- crearea posibilităţii sesizării instanţei de către cetăţeni prin mijloace electronice;

- crearea posibilităţii comunicării citaţiilor şi altor acte de procedură justiţiabililor prin mijloace electronice;

- crearea posibilităţii consultării de către cetăţeni a site-urilor instanţelor în cadrul serviciului „Arhivă” al acestora;

- publicarea pe site-urile instanţelor a tuturor hotărârilor pronunţate etc. În privinţa acestui ultim aspect, ţin să menţionez că în prezent toate deciziile Curţii Supremă de Justiţie pot fi vizualizate de litiganţi şi persoane interesate pe site-ul www.csj.md.

În final, aş vrea să îmi exprim întregul sprijinul faţă de procesul de reformă aflat în desfăşurare, precum şi faţă de eforturile de a menţine ritmul acestor reforme.

Cred că schimbările ce se desfăşoară în cadrul sistemului judecătoresc deschid perspective favorabile, astfel încât să garanteze încrederea în funcţionarea justiţiei, cu condiţia să nu se încetinească ritmul reformelor şi să se pună la dispoziţie resursele financiare suficiente.