Prisa.md - promovarea schimbarilor democratice si calitative in Republica Moldova
PROMOVAREA REFORMELOR ÎN DOMENIUL JUSTIŢIEI, SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII
Tratatul moldo-roman de frontiera - un tratat tehnic pe care oficialii de la Chisinau il politizeaza inutil
|RO|EN|
Tratatul moldo-român de frontieră - un tratat tehnic pe care oficialii de la Chişinău îl politizează inutil
19 Jun 2009
Interlic
Tratatul privind frontiera de stat dintre două ţări este în general un document tehnic prin care se reglementează evenimentele din jurul frontierei. Altfel spus printr-un astfel de tratat se stabileşte modul în care se controlează linia frontierei, dar si atribuţiile celor care lucrează în acest spaţiu aflat între două ţări.
De pildă în tratatul de frontieră semnat de România si Ucraina în 2003 se descrie în aproape 40 de articole felul în care cele două parţi se raportează la frontiera care le desparte, dar care pe de altă parte poate deveni destul de fluidă. Este vorba între altele despre atribuţiile împuterniciţilor de frontieră si ale Comisiei mixte de frontieră, acordarea de ajutor în situaţii de urgenţă sau modul de returnare a bunurilor sau animalelor care au trecut accidental frontiera. Documentul reia principiile din reglementările internaţionale în materie de frontieră pe cursurile de ape, aşa cum au fost menţionate şi în tratatul romano-sovietic din 1961.
Două ţări îşi reînnoiesc tratatele de frontieră după un război sau după modificări ale graniţelor, survenite cum s-a întâmplat şi după căderea URSS, datorita dreptului popoarelor la autodeterminare. Primele modificări majore de frontiere din epoca moderna au avut loc după Primul Război Mondial, după ce au căzut marile imperii si după ce preşedintele american Woodrow Wilson a enuntat principiul autodeterminării. După al Doilea Război Mondial graniţele s-au modificat din nou si de data aceasta Basarabia si Nordul Bucovinei au fost trecute în contul Uniunii Sovietice prin Tratatul de la Paris din 1947.
După dezmembrarea URSS, frontierele s-au schimbat din nou, iar noile ţări apărute pe hartă au fost nevoite să-si reglementeze la rîndul lor relaţiile cu vecinii. Republica Moldova si România conveniseră încă din 2000 asupra Tratatului privind frontiera de aproape 700 de km, dar după aceea Chişinăul s-a răzgândit, iar negocierile au fost luate de la început. Acum doi ani cele doua părţi căzuseră de acord inclusiv asupra consemnării că documentul a fost redactat în limbile celor doua state, ocolind astfel elegant apariţia limbii moldoveneşti pe un document internaţional, dar oficialii moldoveni au fost din nou nemulţumiţi.
Fostul ambasador român la Chişinău, Filip Teodorescu explică blocajul prin faptul că diplomaţii moldoveni insistau să introducă în tratatul de frontiera menţiunea că linia de frontiera între cele doua parţi a fost trasată în baza tratatului de la Paris din 1947. Oficialii romani argumentează însa că este vorba de un tratat tehnic, pe care oficialii de la Chişinău îl politizează inutil. Diplomatii moldoveni care au negociat tratatul au vrut probabil să demonstreze printr-un astfel de acord că actuala putere de la Chişinău ar fi reuşit să garanteze statalitatea ţării, ca si cum România ar fi pus acest lucru în mod direct sub semnul întrebării. (Europa Liberă)
Sursa: www.interlic.md
