Prisa.md - promovarea schimbarilor democratice si calitative in Republica Moldova

Home »» COMENTARII / OPINII »» folder: Reforma justitiei »»» »» Puscarie sau munca in folosul comunitatii? »»»

|RO|EN|

Puşcărie sau muncă în folosul comunităţii?

18 May 2009

Tatiana Solonari, specialist in relatii cu publicul in cadrul Institutului de Reforme Penale din Moldova (IRP)

Interviu realizat de Liliana Arnautu

Am aflat zilele acestea dintr-un sondaj ca Republica Moldova deţine unul dintre primele locuri din Europa la indicele de încarcerare pe cap de locuitor! Straniu mi-am zis. Apoi mi-am dat seama de ce. Si am cautat raspunsuri. De aici a pornit un nou interviu din categoria 10 PENTRU TINE. De aceasta data invitata  mea este Tatiana Solonari, specialist in relatii cu publicul in cadrul Institutului de Reforme Penale din Moldova (IRP).

1. Cu ce se ocupa mai exact Institutul de Reforme Penale din Chisinau?

Misiunea IRP este de a contribui la respectarea drepturilor omului prin reformarea sistemului de justiţie penală şi susţinerea iniţiativelor comunitare. Printre obiectivele noaste strategice se numara: sensibilizarea opiniei publice cu privire la reforma in justiţia penala, implementarea unui sistem funcţional de probaţiune şi muncă neremunerată în beneficiul comunităţii, dezvoltarea practicilor de mediere şi de asistenţă a victimelor, s.a.

2. Ce ati reusit sa faceti pana acum?

Pana acum expertii IRP au participat la elaborarea mai multor acte normative. Spre exemplu: Codul de Procedură Penală al RM, Codul de Executare, Codul Contravenţional, etc.  Din 2001, IRP piloteaza instituţii alternative detenţiei şi a dezvoltat mecanisme de aplicare, preluate ulterior de către instituţiile de stat. Acestea sunt probaţiunea, medierea, munca neremunerată în folosul comunităţii. Deasemenea, IRP monitorizează respectarea drepturilor detinuţilor, desfăşoară activităţi în vederea implementării programului de reformare a sistemului penitenciar. In acelasi timp, urmarim cum se aplica programul penitenciar de bază, programul de pregătire pentru liberare, metodele de informare a detinutilor, precum si asigurarea asistenţei juridice pentru ei. Acestea sunt doar unele dintre activităţile realizate şi implementate de IRP pe parcursul a opt ani de activitate. Pentru a propune pasi concreti in scopul reformării sistemului de justiţie penală din R. Moldova am decis sa deschidem 15 organizatii obstesti de tipul Centrelor de Justitie Comunitara (CJC). Acest model a stat la baza conceperii si dezvoltarii in Moldova a primului mecanism functional de reintegrare sociala a persoanelor eliberate din detentie. In perioada septembrie 2006 - martie 2009, circa 4000 de detinuti au beneficiat de sesiuni si sedinte informative despre restabilirea relatiilor cu familia, rudele, prietenii si comunitatea. A urmat acordarea suportului la perfectarea actelor de stare civila, a buletinelor de identitate si mai tarziu am oferit ajutor pentru angajarea in cimpul muncii.
3. Cum se incadreaza in societate persoanele care au stat cativa ani dupa gratii?

Procesul de reintegrare socială a persoanelor ex-deţinute este unul lung şi anevoios. Ca şi în alte sisteme penitenciare din lume, în Moldova, o mare parte a deţinuţilor au un termen de ispăşire a pedepsei mai mare de 10 ani! Până acum trei ani, în tara noastra lipsea un sistem funcţionabil de pregătire pentru liberare şi reintegrare socială a deţinuţilor şi ex-deţinuţilor. Dupa ani de zile, acestia reveneau în societate absolut neinformaţi, lipsiţi de orice tip de asistenţă. De aceea si statisticile arata procente ingrijoratoare. Circa 50% dintre persoanele private de libertate din Moldova si ulterior eliberate comit infractiuni repetat!

4. Care sunt problemele foştilor detinuţi?

Imaginaţi-vă că aţi imigrat în altă ţară şi nu cunoaşteţi nimic, decât limba acestui stat! Sunteţi fără acte, fără locuinţă, fără familie sau cunoscuţi, fără un serviciu pentru a obţine o sursă legală de venit şi, pe lângă toate acestea, sunteţi etichetat ca fiind altfel decât cei din jur. Am dat acest exemplu ca să vă puteţi imagina care sunt obstacolele puse în faţa ex-deţinuţilor. De foarte multe ori, acestora li "se ruinează" încercările de a fi membri cu responsabilităţi şi drepturi depline ai societăţii.  

5. De ce Republica Moldova deţine unul dintre primele locuri din Europa la indicele de încarcerare pe cap de locuitor?

Potrivit unui raport realizat la solicitarea Institutului de Reforme Penale, Republica Moldova detine unul dintre primele locuri din Europa la indicele de incarcerare pe cap de locuitor. Si aceasta pentru ca indicele numarului de detinuti la 100 mii de locuitori ai RM a constituit 203,8 persoane in anul 2008. Pentru comparatie, in Norvegia, care are o populatie de 4,5 mln. locuitori, acelasi indice este de 65 persoane detinute la 100 mii locuitori. De ce avem aceste cifre? Pentru ca respingerea societatii, reticenta unor functionari, etichetarea si marginalizarea de catre comunitate, societate, forteaza persoanele liberate din locurile de detentie sa revina in cercul vicios al criminalitatii. Un sondaj realizat recent de catre Centrul de Justitie Comunitara din Chisinau arata ca 26,23% din respondenti nu ar dori sa acorde adapost, hrana, protectie sau intelegere detinutilor, 56,56% conditioneaza oferirea ajutorului in functie de personalitatea ex-detinutului si doar 14,75 % ar adaposti o persoana liberata recent din inchisoare.
6. Care este relatia dintre IRP si autoritatile moldovene?  

IRP are acorduri de colaborare atât cu instituţii statale cât şi cu cele neguvernamentale, dar şi cu instituţii interguvernamentale şi guvernamentale străine. Am semnat acorduri de colaborare cu Parlamentul Republicii Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Serviciul de Probaţiune, Departamentul de Executare a Deciziilor Judiciare, Departamentul Instituţiilor Penitenciare, Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat, Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Institutul Naţional al Justiţiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. 

7. Cum se lucrează cu minorii-ex-detinuti?

Inainte de liberare, cât şi după, ei pot beneficia de aceleaşi servicii ca şi restul persoanelor eliberate din detenţie.

8. Cum ii puteti ajuta pe detinutii care au fost arestati dupa 7-8 aprilie 2009?

Am reacţionat promt la evenimentele de acum o lună prezentându-ne disponibilitatea de a participa la o eventuala investigatie independenta a circumstantelor in care s-au produs acele evenimente. Am expediat o scrisoare deschisă catre reprezentanta UNICEF Moldova, în care IRP şi-a exprimat profunda ingrijorare fata de actiunile organelor de forta prin care erau incalcate drepturile fundamentale ale copiilor. Am chemat UNICEF sa intervina prin toate modalitatile admise de statutul unei organizatii internationale de protectie a drepturilor copiilor. 

9. Credeti ca munca in folosul comunitatii poate fi o alternativa la detentie in Republica Moldova?

Experţii IRP sustin ca această pedeapsă tinde să devină principala alternativă a privaţiunii de liberare. 

10. Care sunt obiectivele IRP pentru urmatorii ani?

Redimensionarea relaţiilor dintre comunitate şi poliţie, dezvoltarea şi consolidarea bunelor practici în domeniul Justitiei Juvenile bazate pe interesul superior al copilului, reintegrarea sociala a persoanelor aflate în conflict cu legea prin dezvoltarea activităţilor de antreprenoriat social si multe altele.

Liliana Arnautu

Sursa: lilianaarnautu.blogspot.com