„Ruptura” transatlantica, reparata oficial saptamina viitoare
|RO|EN|
„Ruptura” transatlantică, reparată oficial săptămîna viitoare
26 Mar 2009
Cotidianul.ro
Summitul care marchează 60 de ani de existenţă ai Alianţei nord-atlantice va avea loc la sfârşitul săptămânii viitoare în două localităţi vecine: Strasbourg şi Kehl. Odată cu noua administraţie aflată la Casa Albă de anul acesta se prefigurează oportunitatea de a repara neînţelegerile create între aliaţii de pe o parte şi de cealaltă a Atlanticului, declanşate iniţial de decizia părţii americane de a interveni în Irak. „Avem şansa de a reconstrui comunitatea nord-atlantică. Am avut neînţelegeri şi rupturi în ultimii ani, dar nu ne mai permitem astfel de rupturi acum şi de aceea administraţia Obama face toate eforturile pentru o apropiere de Europa”, a declarat pentru Cotidianul, în cadrul unei întâlniri cu jurnalişti din diverse ţări NATO, ambasadorul SUA la Organizaţie, Kurt Volker. Summitul Alianţei va fi de altfel prima ocazie pentru întâlnirea dintre noul preşedinte american, Barack Obama, şi aliaţii din estul Europei.
Summitul va avea patru teme predominante: Afganistanul - piatra de încercare a alianţei; relaţia cu Rusia - deteriorată grav după evenimentele din Georgia de anul trecut; Balcanii - cu tot ceea ce înseamnă o viitoare extindere a alianţei şi noile provocări cărora trebuie să le facă faţă NATO. La 60 de ani de la creare şi după douăzeci de ani de la dispariţia ameninţării împotriva căreia a fost creată Alianţa, aceasta trebuie să îşi definească scopul şi strategia. Summitul de la Strasbourg şi Kehl va fi ocazia începerii unui proces de redefinire a strategiei NATO.
În privinţa relaţiei cu Rusia, membrii Alianţei continuă să aibă poziţii destul de diferite, în funcţie de interesele, dar şi de istoria fiecărei ţări în parte. Consiliul NATO-Rusia ar urma să îşi reînceapă lucrările la nivel de miniştri cândva după acest summit, dar asta nu înseamnă că unele state din estul Europei (balticele, Polonia, dar şi România) nu sunt încă îngrijorate de atitudinea Rusiei, în special după războiul din Georgia, dar având în vedere şi experienţa istorică cu Moscova. Războiul din Georgia a adus de altfel NATO la cea mai proastă relaţie cu Rusia de după încheierea Războiului Rece. În schimb, interese comune cu Rusia, precum securitatea Afganistanului sau problema programului nuclear iranian, împing alianţa către o relaţie de cooperare cu Rusia.
Decizia organizării întrunirii la vârf atât în Franţa, cât şi în Germania, două inamice tradiţionale până la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, este simbolică, acest summit aniversar fiind perceput drept unul al reconstruirii comunităţii. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy va anunţa în mod oficial întoarcerea ţării sale în Comandamentul militar integrat al NATO, la 40 de ani după ce generalul De Gaulle a decis retragerea din acest for pentru a păstra controlul naţional asupra celebrei „force de frappe” nucleare franceze.
Ceremonia de intrare a Albaniei şi Croaţiei în Alianţă ar putea avea loc cu aceeaşi ocazie, ceea ce ar face ca actualul summit să adune 28 de membri. Macedonia, din cauza problemei nerezolvate cu Grecia referitoare la numele său, nu va primi o invitaţie pentru a se alătura Alianţei.
Summitul se va încheia prin lansarea a trei documente: o declaraţie asupra Securităţii Alianţei, un comunicat asupra concluziilor întrunirii şi o declaraţie referitoare la Afganistan.
Spania a nemulţumit NATO şi Statele Unite, anunţând retragerea „până la sfârşitul verii“ a contingentului său de 630 de soldaţi din Kosovo, a cărui independenţă nu a fost recunoscută de Madrid. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Schefer, a criticat decizia Spaniei pe care a calificat-o drept „prematură”, iar Statele Unite s-au declarat „profund dezamăgite”. KFOR numără 15.000 de soldaţi. Problema reducerii lor, dorită şi de alte ţări, urmează să fie abordată în cursul unei reuniuni a miniştrilor Apărării din NATO, din 11-12 iunie. În aceste condiţii, Alianţa a fost cu atât mai mirată de decizia Madridului, care nu a aşteptat reuniunea din vară. Spania este una dintre cele cinci ţări membre ale Uniunii Europene, printre care se numără şi România, care nu au recunoscut independenţar Kosovo.
Sursa: www.cotidianul.ro
