Home »» COMMENTS »» folder: The National Security Strategy »»» »» Government hurries approval of the controversial National Security Strategy to be adopted by the current Parliament |RO| »»»

|RO|EN|

Guvernul grăbeşte aprobarea controversatei Strategii a securităţii naţionale, pentru a fi adoptată de actualul parlament

29 Jan 2009

The Epoch Times

Guvernul de la Chişinău a aprobat miercuri controversatul proiect al Strategiei Securităţii Naţionale a Republicii Moldova pe anii 2009-2013, iar premierul Zinaida Greceanîi a solicitat urgentarea expedierii acestuia parlamentului ca sa poată fi discutat la una din şedinţele imediate.

Proiectul a fost elaborat recent de un grup de experţi si prezentat publicului la finele lunii decembrie 2008. Acesta a provocat critici din partea mai multor experţi din Republica Moldova.

In pofida criticilor, premierul Greceanîi a solicitat ca proiectul sa fie prezentat parlamentului in cel mai scurt timp. „Ţinând cont de importanţa documentului si a faptului ca agenda parlamentului este destul de încărcata rog aparatul guvernului sa întreprindă masurile necesare ca cel târziu pana joi la prima ora sa fie prezentat parlamentului”, a declarat premierul moldovean.

Documentul prevede printre alte priorităţi si faptul ca guvernul moldovean va continua eforturile in vederea încheierii tratatelor politic de baza si de frontiera cu România, precum si a securizării in continuare a frontierei pe segmentul transnistrean.

In ceea ce priveşte relaţiile cu vecinii, Republica Moldova va promova un parteneriat durabil si constructiv, consultări pe probleme internaţionale de securitate, schimb de informaţii cu Ucraina si România, „pornind de la poziţia ca valorile europene comune, respectul pentru independenta, suveranitatea si integritatea teritoriala trebuie sa domine aceste raporturi”.

Separatismul este considerat cea mai grava ameninţare la adresa securităţii naţionale a Republicii Moldova, astfel ca reglementarea cat mai rapida a conflictului transnistrean reprezintă unul din obiectivele prioritare ale Chişinăului.

In scopul soluţionării problemei transnistrene vor fi folosite toate mijloacele politice si diplomatice, eforturile principale urmînd sa fie concentrate in cadrul formatului de negocieri „5+2”, in baza unei abordări complexe a tuturor aspectelor legate de conflict. Totodată, se va pleda pentru sporirea rolului UE si SUA in cadrul formatului de negocieri consacrat. Vor fi întreprinse acţiunile de rigoare in vederea demilitarizării si democratizării regiunii transnistrene si creării condiţiilor propice pentru reglementarea conflictului transnistrean, se spune in document.

Proiectul Strategiei nu vorbeşte insa nimic despre necesitatea evacuării trupelor si arsenalului militar rus din regiunea transnistreana.

Republica Moldova işi va spori eforturile pentru intensificarea procesului de integrare europeana si obţinerea calităţii de membru al Uniunii Europene, menit sa influenţeze pozitiv si sa consolideze securitatea tarii.

In acelaşi timp, relaţiile cu NATO se vor înscrie in limitele Parteneriatului pentru Pace si Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic.

Toate acţiunile orientate spre asigurarea securităţii naţionale a Republicii Moldova, prevăzute in Strategie, au la baza statutul de neutralitate permanenta a Republicii Moldova. „Guvernul, prin instrumentele sale diplomatice, va depune in cadrul organizaţiilor internaţionale, precum si pe plan bilateral, eforturi susţinute pentru asigurarea respectării statutului de neutralitate al Republicii Moldova de către subiecţii de drept internaţional”, se spune in document.

Experţii de la Chişinău se declara nedumeriţi de graba cu care autorităţile încearcă sa adopte documentul, ţinînd cont de faptul ca in scurt timp aici vor avea loc alegeri parlamentare.

„Nu vad de ce exista atîta graba pentru adoptarea acestei strategii cu doar doua luni înainte de alegeri. De ce nu se transfera responsabilitatea acestei decizii următorului guvern, care va fi la putere in perioada 2009-2013”, se întreabă Vlad Lupan, expert independent in relaţii internaţionale.

Analistul a declarat pentru Agerpres ca principalul motiv ar fi ca actuala guvernare comunista de la Chişinău încearcă sa impună propriile viziuni asupra Strategiei Securităţii Naţionale si viitorului guvern, care s-ar putea sa nu dispună de majoritatea necesara pentru a modifica ceva.

Al doilea motiv, pentru care se doreşte aprobarea imediata este legat, potrivit lui Vlad Lupan, de vizita preconizata a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care urmeaza sa vina la Chişinău la finele lunii februarie. „Este clar ca Strategia, care urmează directivele Concepţiei Securităţii Naţionale este făcuta pe placul Rusiei si nu pentru a răspunde la problemele Republicii Moldova. De aceea se doreşte adoptarea documentului pana la vizita lui Lavrov, pentru a o face mai flexibila cu guvernarea de la Chişinău in ajunul alegerilor”,a apreciat analistul de la Chişinău.

In opinia sa, era logic daca Strategia era adoptata după alegeri, in baza unui consens larg in societate. „In acest caz, ne pomenim cu un document strategic important pentru Republica Moldova, care este utilizat intr-o campanie electorala in scopurile persoanele ale unui partid”, a concluzionat analistul Vlad Lupan.

In acelaşi timp, analistul Iurie Pîntea sustine ca, in forma actuala, Strategia este mai mult un document politic pentru uz extern. Guvernarea trebuie sa bifeze undeva ca s-a realizat si aceasta strategie. In schimb, nimeni nu va fi responsabil pentru aplicarea lui, declara el.

Strategia securităţii naţionale nu prevede masuri de contracarare a ameninţărilor energetice, ci doar definiţii de ordin general, constata si Andrei Popov, director executiv al Asociaţiei de Politica Externa (APE).

„Citesc doua pagini si dau doar de definiţia riscurilor, in schimb nu vad soluţia la aceasta ameninţare deloc virtuala si care ne vizează in momentul de faţă”, a declarat Popov la o masa rotunda pentru dezbaterea proiectului strategiei. El a subliniat ca prevederile privind securitatea energetica a României si SUA au doar cate un paragraf, dar conţin soluţii concrete pentru managementul riscurilor energetice. La fel ar trebui sa fie si in cazul Moldovei, a spus Popov.

Analiştii de la Chişinău semnalează faptul ca documentul nu oferă răspuns nici la necesitatea statutului de neutralitate a Republicii Moldova si nici la metodele de apărare in caz de agresiune. „In esenţă, strategia nu s-a schimbat deloc. Adică, se bazează pe aceeaşi piloni şubrezi: neutralitatea si dreptul internaţional, pentru a-si asigura securitatea. Totuşi, conflictul din Georgia a demonstrat ca dreptul internaţional nu este un instrument eficient de asigurarea securităţii statului. Iar neutralitatea costa. Işi permite Moldova sa cheltuiască foarte mult pentru armata si sa refuze ajutorul unor aliaţi?”, se întreabă expertul Dumitru Manzărari.

Strategia este elaborată in conformitate cu prevederile Concepţiei Securităţii Naţionale a Republicii Moldova, adoptata la 22 mai de parlamentul de la Chişinău. Documentul respectiv a fost dur criticat de opoziţia politica si de mai mulţi analişti de la Chişinău, criticile lor vizînd in special prevederile ce ţin de necesitatea încheierii celor doua tratate dintre Republica Moldova si România, de accentuarea statului de neutralitate a ţarii si lipsa unor menţiuni privind prezenţa militară rusă.

Sursa: epochtimes-romania.com