The National Security Concept: a strategy document for tactical purposes |RO| »»»
Concepţia Securităţii Naţionale: un document strategic pentru scopuri tactice
10 Jul 2008
Alex Leşanu, expert asociat IDIS Viitorul
Sumar
Ca urmare a unei iniţiative lansate de Preşedintele Vladimir Voronin, pe 22 decembrie 2005, a fost formată o Comisie specializată în elaborarea unei noi Legi cu privire la Concepţia Securităţii Naţionale, ce trebuia să înlocuiască vechea Concepţie, adoptată in 1995. În 2007, după doi ani de discuţii, un proiect al noii Concepţii a fost plasat pe pagina electronică a Ministerului Afacerilor Externe şi a Integrării Europene. La acea vreme, plasarea proiectului pe pagina electronică a Ministerului părea sa reprezinte o tentativă din partea autorităţilor statului de a coopera cu societatea civilă.
În acelaşi timp, noul proiect a fost expediat în Parlament, unde trebuia să fie discutat de fracţiunile parlamentare. Ulterior, s-au desfăşurat numeroase mese rotunde si seminare cu participarea experţilor, oficialilor guvernamentali, politicienilor si a jurnaliştilor atît la nivel naţional cît şi internaţional. Reprezentanţii unor agenţii guvernamentale şi-au exprimat dorinţa de a coopera în privinţa unor amendamente. Brusc, după un an de dezbateri, lucrurile s-au schimbat. În aprilie 2008, o nouă Concepţie intră în Parlament şi, fără multe discuţii, aceasta este plasată pe ordinea de zi a şedinţei Parlamentului din data de 16 mai.
Înapoi la istoria Războiului Rece
Cu toate acestea, evenimentele nu au urmat un parcurs firesc. Pe 7 mai, în timp ce participau la o şedinţă a Comisiei Parlamentare pentru Securitate şi Ordine Publică, care a început la 7:30, unii deputaţi au fost surprinşi să afle că, pe parcursul zilei următoare vor trebui să discute proiectul de Lege cu privire la Concepţia Securităţii Naţionale. În pofida faptului că această Lege era programată pentru data de 16 mai, dezbaterile au fost reprogramate pentru data de 8 mai. Ţinînd cont de faptul că acest proiect a fost discutat timp de trei ani, amînarea sa cu încă o săptămînă nu ar fi trebuit sa genereze dificultăţi. Atunci, care ar fi semnificaţia acestui gest?
În orice caz, aspectul simbolic al problemei nu este de neglijat. Spre deosebire de statele membre ale UE, care marchează Ziua Europei pe data de 9 mai, în Republica Moldova, aceasta este celebrată pe data de 8 mai. Cu toate acestea, cele două principii fundamentale ale Concepţiei Securităţii Naţionale: principiul de neutralitate si principiul cooperării cu statele membre CSI, în special cu Rusia, nu pot genera motive de optimism pentru cetăţenii, care militează pentru integrarea europeană.
Din aceste considerente, aspectul simbolic al documentului iese în evidenţă mai ales în legătură cu ziua de 9 mai, care, în Republica Moldova este o sărbătoare oficială, dedicată victoriei Forţelor Aliate în Cel de-al Doilea Război Mondial. Faptul că Ziua Victoriei a devenit un nou măr al discordiei, în loc să devină o aniversare, care să accentueze importanţa reconcilierii cu propriul trecut, nu este deloc accidental. De cînd comuniştii au venit la guvernare, în 2001, autorităţile din Republica Moldova au neglijat, constant, veteranii, care au luptat de partea Armatei Române, în cel de-al Doilea Război Mondial.
Din contra, ei au reînviat tradiţia sovietică de a pune accent pe “eliberarea Moldovei de sub ocupaţia fascistă”. În plus, Partidul Comuniştilor încearcă să reinventeze conceptul de “Marele Război pentru Apărarea Patriei”, În detrimentul celui de “Cel de-al Doilea Război Mondial”. Prima denumire a fost utilizată pe parcursul perioadei sovietice pentru a accentua importanta şi exclusiva contribuţie a poporului sovietic, la victoria Forţelor Aliate. Autorităţile sovietice au pledat chiar pentru două războaie diferite: unul este cel de-al Doilea Război Mondial, care a început in 1939, iar celălalt este Marele Război pentru Apărarea Patriei, care a fost declanşat în 1941, atunci cînd naziştii au atacat URSS.
În comparaţie cu conţinutul paşnic al noii Concepţii a Securităţii Naţionale, care apreciază neutralitatea permanentă a Republicii Moldova, discursul Preşedintelui Vladimir Voronin, ţinut cu prilejul Zilei Victoriei, în faţa veteranilor fostei Armatei Sovietice, comporta conotaţii agresive şi militariste. De data aceasta, retorica agresivă a Preşedintelui a fost direcţionată împotriva reprezentanţilor opoziţiei politice, care pune la îndoială “libertatea dăruită de Armata Sovietică”. În acest sens, faptul că discursul său a fost susţinut în limba rusă oferă o valoare adăugată suspiciunilor că, acesta a vizat nu numai opoziţia pro-romînă si pro-NATO, dar de asemenea, indirect, România si alte state membre NATO.
De cîte Concepţii de securitate avem nevoie?
Aceeaşi atitudine anti-NATO a devenit o trăsătură constantă a autorităţilor din Republica Moldova, mai ales după Summit-ul NATO de la Bucureşti, din aprilie curent. La toate, întîlnirile internaţionale, oficialii moldoveni, în mod constant, încearcă să accentueze statutul de stat neutru al Republicii Moldova şi necesitatea de a găsi un mecanism de garanţii internaţionale pentru a garanta neutralitatea permanentă a Republicii Moldova. În această privinţă, Concepţia Securităţii Naţionale nu reprezintă o excepţie. După lectura acestui document de 11 pagini, impresia generală este că acesta nu a fost necesar în calitate de document strategic, dar mai mult pentru a reafirma statutul de neutralitate a Moldovei, de parcă, Articolul 11 din Constituţia Republicii Moldova, nu ar fi o dovadă concludentă în acest sens.
Un alt factor omniprezent în Concepţie este subiectul conflictului transnistrean. Prezenţa sa este resimţită în toate capitolele Concepţiei. Astfel, reunificarea statului este menţionată în calitate de obiectiv strategic, iar conflictul transnistrean ca o ameninţare de bază pentru securitatea naţională. Mai mult ca atît, în compartimentul “Sistemul securităţii naţionale şi reformarea acestuia”, un întreg paragraf este dedicat măsurilor de consolidare a încrederii, propuse de Preşedintele Voronin, în toamna anului 2007.
Prima propoziţie a paragrafului, stipulează necesitatea de a reforma sistemul securităţii naţionale în concordanţă cu implementarea măsurilor de consolidare a încrederii, care se referă explicit la demilitarizarea Moldovei. Astfel, se presupune că neutralitatea permanentă ar putea fi asigurată prin demilitarizarea ambelor maluri ale Nistrului. În afara acestei concluzii curioase, pare să existe o discrepanţă strategică între programul de demilitarizare, menţionat în Concepţia Securităţii Naţionale şi modernizarea forţelor armate, menţionată în Planul Individual de Acţiuni (IPAP), aprobat de Moldova şi NATO în 2006.
Cu toate că adoptarea unei noi versiuni a Concepţiei Securităţii Naţionale reprezintă una dintre priorităţile IPAP, Concepţia, în mod ironic, a înlocuit si a ignorat priorităţile IPAP. De fapt, în comparaţie cu proiectul precedent, prezentat în 2007, de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, actuala Concepţie a Securităţii Naţionale nu menţionează extinderea NATO şi UE, ca fiind factori importanţi pentru îmbunătăţirea mediului de securitate, atît la nivel naţional cît şi regional.
Pînă aici, nu pot fi ignorate unele diferenţe radicale, care caracterizează cele două proiecte ale Concepţiei Securităţii Naţionale. Dacă primul proiect, elaborat şi publicat pe pagina electronică a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, se referă la diverse nivele ale securităţii naţionale, inclusiv la descrierea detaliată a rolului pe care îl au diferite instituţii în structura sistemului de securitate, atunci al doilea proiect, adoptat de Parlament, pare să fie o parodie a unui document strategic. Această concluzie poate fi extrasă nu numai din analiza conţinutului, dar şi din forma acestui document. Din totalul de 27 pagini ale documentului precedent, au rămas doar 11 pagini. De fapt, noua lege pare să fie mai mult un fel de cocktail de tip avangardist compus din diverse fragmente de texte.
Cu dragoste, GUAM!
Dacă proiectul Concepţiei Securităţii Naţionale, publicat în 2007, menţionează importanţa GUAM pentru securitatea regională, atunci legea adoptată recent, nu se referă nici măcar la numele acestei organizaţii. În schimb aceasta se referă la o serie de organizaţii regionale, care s-au desprins din structurile fostului Pact de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Importanţa care se acordă Europei de Sud-Est se explică prin faptul că în 2008-2009, Moldova deţine preşedinţia unor organizaţii din regiune.
Pe de altă parte, lipsa oricărei referinţe la GUAM pare extrem de stranie, în condiţiile în care statele membre ale acestei organizaţii au cîteva obiective strategice comune. În primul rînd, trei din cele patru state membre GUAM se confruntă cu conflicte îngheţate pe teritoriul lor. Al patrulea stat, Ucraina, este singurul stat din GUAM, care nu are vreun conflict îngheţat pe teritoriul său, dar, care se confruntă cu o presiune în creştere din partea Federaţiei Ruse, în special, după “decizia istorică” a Summit-ului de la Bucureşti, de a oferi Ucrainei perspectiva de aderare la NATO.
Referitor la soluţionarea conflictelor îngheţate, Ucraina este iniţiatorul unor propuneri, care ar putea să amelioreze mediul de securitate al acestor state. Cu toate că, în mai 2007, pe parcursul unei întîlniri a liderilor GUAM, la Cracovia, Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, a declarat că părţile trebuie să adopte o Declaraţie cu privire la mecanismele de soluţionare a conflictelor îngheţate din Georgia, Moldova şi Azerbaijan, Preşedintele Vladimir Voronin nu a participat la această întîlnire.
O altă iniţiativă a fost lansată în octombrie 2006, cînd Adunarea Parlamentară a GUAM a expediat un demers pe lîngă Consiliul Miniştrilor de Externe a statelor membre GUAM, pentru a forma o subdiviziune a forţelor pacificatoare, în cadrul GUAM. Deocamdată, nimic nu a fost realizat în această direcţie, cu toate că iniţiativa a fost lansată la Chişinău.
Mai mult ca atît, în Concepţia Securităţii Naţionale, adoptată în mai, de Parlamentul de la Chişinău, există unele indicii, care indică o redistribuţie a rolului jucat de trupele ruse în regiunea transnistreană. În primul rînd, acestea nu sunt menţionate ca atare în textul Concepţiei. Prezenţa lor este doar presupusă prin sintagma “prezenţă militară străină” sau “formaţiuni anticonstituţionale militarizate”. În consecinţă, Concepţia face o distincţie între trupele pacificatoare din Federaţia Rusă, care îşi onorează datoria, si aşa-zisa armată transnistreană, care este prezentată în calitate de ameninţare majoră pentru securitatea naţională. Reabilitarea prezenţei militare ruse este cu atît mai vizibilă cu cît în Concepţie nu există nici o menţiune cu privire la decizia Summit-ului OSCE de la Istanbul si la Tratatul cu privire la Forţele Convenţionale din Europa.
O altă dimensiune a GUAM este cooperare energetică. Recent, pe data de 16 mai, în cadrul unui Summit energetic la Kiev, Preşedintele Ucrainei a înaintat iniţiativa de a semna Declaraţia cu privire la principiile securităţii energetice globale, care ar stabili nişte reguli comune pentru tranzitarea resurselor energetice. Fiind semnată de preşedinţii Ucrainei, Poloniei, Statelor Baltice, Georgiei si Azerbaijan-ului, această Declaraţie tinde să limiteze utilizarea resurselor energetic, în calitate de instrumente pentru atingerea unor obiective politice de către Federaţia Rusă. În plus, aceeaşi lideri au semnat o altă Declaraţie cu privire la crearea unui singur spaţiu energetic de la Marea Baltică pînă la Marea Neagră. În pofida numeroaselor declaraţii cu privire la dependenţa energetica totală a Republicii Moldova, la această întrunire nu a participat nici Preşedintele Voronin, dar nici alţi oficiali moldoveni.
Prognoze
Referindu-se la perspectivele de soluţionare a conflictului transnistrean, Preşedintele Vladimir Voronin, într-un interviu acordat, recent, unei publicaţii de limbă rusă, a declarat că Moldova ar trebui să analizeze posibilitatea de a ieşi din GUAM, din moment ce această organizaţie se dovedeşte inutilă. Faptul că recent adoptata Concepţie a Securităţii Naţionale nu menţionează această organizaţie, iar Moldova nu a participat la cîteva iniţiative GUAM, ar putea să indice seriozitatea declaraţiilor Preşedintelui.
Pe de altă parte, în cadrul unei întruniri dedicată Strategiei de Dezvoltare a GUAM, desfăşurate pe 29 mai, la Bacu, Valeri Chechelashvili, Secretarul General al GUAM, a declarat că, în viitorul apropiat, Moldova nu-şi propune să părăsească GUAM. Independent de decizia autorităţilor de la Chişinău, faptul că de la 1 iulie, Georgia va deţine Preşedinţia GUAM, va adăuga noi argumente pentru cei care se referă la caracterul anti-rus al acestei organizaţii.
Atît timp cît va exista tensiunea dintre Rusia şi SUA, GUAM şi statele sale membre vor primi mai multă asistenţă din partea SUA. Ca dovadă, la aceeaşi întîlnire, dl. Chechelashvili a afirmat că bugetul GUAM s-a majorat de la 1,5 miliarde USD la 3 miliarde. În plus, Anne Derse, Ambasadorul SUA în Azerbaijan a menţionat că SUA va aloca 700 000 USD pentru a extinde prezenţa GUAM pe Internet.
Ţinînd cont de creşterea semnificativă a bugetului GUAM, de rînd cu alte iniţiative regionale cu implicare statelor membre, Moldova nu pare, în viitorul apropiat, să părăsească această organizaţie. Această posibilitate devine certitudine cel puţin pentru următoarele şase luni, deoarece procesul de ieşire din GUAM implică nişte proceduri diplomatice, care au nevoie de timp pentru a fi implementate.
În ceea ce priveşte Concepţia Securităţii Naţionale, adoptarea sa se referă la unele scopuri tactice, urmărite de oficialii moldoveni. Unul dintre acestea este necesitatea de a accelera progresul în soluţionarea conflictului transnistrean. Rapiditatea acestui gest este în relaţie cu participarea Preşedintelui Vladimir Voronin la Summit-ul CSI de la St. Petersburg, din 6-7 iunie.
Recent, un ziar din Federaţia Rusă a menţionat posibilitatea că, pe parcursul Summit-ului, autorităţile ruse ar putea să organizeze o întîlnire dintre Preşedintele Voronin şi liderul transnistrean, Igor Smirnov, pe teritoriul Federaţiei Ruse. în conformitate cu aceeaşi sursă, ambii lideri ar putea să-şi nominalizeze nişte reprezentanţi, care vor negocia detaliile soluţionării. în orice caz, Concepţia Securităţii Naţionale reprezintă un cadou pentru autorităţile Federaţiei Ruse, care ar aprecia extrem de mult, neutralitatea Moldovei şi legalizarea prezenţei militare ruse într-o regiune, unde opţiunea pro-NATO cîştigă tot mai mult teren.
Sursa: www.viitorul.org